În plină pandemie și distanță,
Când stam ca toți în ușă și-n fereastră
Și mă holbam la cer căutând soare,
Printr-o spărtură devenită cale
Înspre lumină, sănătate, viață,
Un grup de ciori mi
Considerată prea înaltă,
Prea galbenă, prea demodată,
Surâsul ei te-avertizează
Că lucrurile mici contează,
Doar în măsura în care vrei,
Tu, după alții să te iei.
Să uiți de-a tale
