Poezie
Poem care deranjează
și doare..
1 min lectură·
Mediu
Să aud
vreau.
timpul care se veștejește
în galerie
sub podul oaselor
dar respiră,
respiră
am îndrăznit
să îți deranjez
nemișcarea
sângele leneș
dacă nu te ridici acum
o să sting lumina
e liniște
la pieptul tău.
033.130
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ioana Nicolae
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 37
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Ioana Nicolae. “Poem care deranjează.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioana-nicolae/poezie/88131/poem-care-deranjeazaComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
INIti multumesc ca te-ai strecurat in linste printre randurile poemului.
Ai simtit esenta staticului: linistea.. si daca sapi.. ai sa afli ca ea este rupta din moarte. Cea mai puternica si mai dura tacere..
Sa ne \"auzim\" cu bine!
Ai simtit esenta staticului: linistea.. si daca sapi.. ai sa afli ca ea este rupta din moarte. Cea mai puternica si mai dura tacere..
Sa ne \"auzim\" cu bine!
0
e liniște la pieptul poemului tău. Deși, o curgere de ape, de secunde, de respirări se mai simte încă pulsând între versuri. M-a cuprins și înfricoșat liniștea asta, dar nu uit totuși să semnalez și ce nu...
mai întâi, nu înțeleg punctul din prima strofă. Nu cred că își are sensul acolo.
Și cred că, totuși, liniștea din final a venit prea devreme. Aș fi vrut să mă amețești mai mult prin timp...