Poezie

Puțină mângâiere

1 min lectură·20 octombrie 2010

Mediu

Puțină mângâiere

De mă va crede cineva,

De îmi va da dreptate,

Nu vreau să știu,

E treaba sa.

De prea mult rău am parte,

De la cei răutăcioși

Ce cată doar pricină,

Cu ce-am greșit eu, Doamne,

Cu ce sunt eu de vină?

Că tu mi-ai dat atâta har,

Nu doar în scris, și-n multe cele,

Vreau doar atât,

Sa mă și bucur azi de ele.

Și poate într-o zi și alții

Ce vor vedea în scrisul meu

Trăind în astă viață

Crezând în Dumnezeu.

Eu nu am stat pe gând prea mult

Să caut undeva anume

Ce am scris eu, de unde vine?

Nici eu nu știu,că-i zi, că-i noapte,

Nu știu ceasul, eu scriu, așa cum vin,

Cu virgulă sau fără,

Eu versurile știu,

După cum văd și cum se întâmplă,

Astăzi lângă mine,

Nu prea mă obosesc, căci altă treabă am,

Să-mi fac de lucru cu folos,

Pe alții nu îi iscodesc,

Cum se întâmplă azi prea des

Multe ispite sunt,

Ce vor a lor plăcere,

Și doar te iscodesc,

Puțină mângâiere.

001.213

ioana ilie. “Puțină mângâiere.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioana-ilie/poezie/13957845/putina-mangaiere

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.