Poezie
Vers de vară
1 min lectură·
Mediu
Iarbă proaspăt cosită și fructe prea coapte
copaci doborâți de prea multă bogăție
cerul prea plin de stele al miezului de noapte
cântecul care nu vrea să rămână-n pustie
licurici în tufișuri și foșnete-n pădure
vârfuri de munte mult prea departe
ulii plutind leneș peste rugii de mure
râul care se unește și-apoi iar se desparte
oamenii veseli vorbind mult prea multe
și serile lungi cu grătare și vin
atâtea și-atâtea, dar cine s-asculte -
oricând din prea mult parcă spun prea puțin...
25.08.2003
002834
0
