Poezie
Tu stii ca mainile mele nu mint niciodata
lui M, sa puna cate un contor la intrare in fiecare suflet
1 min lectură·
Mediu
E atâta vreme de când nu ai deschis ușa
încât s-au adunat pe prag urme decise
să reclame soneria sfioasă de acorduri
lăsate azil degetelor,
am schimbat rând pe rând trecătorii
și icoanele de la răsărit la apus
nu,
nu sunt păgână,
am făcut cu Dumnezeu un acord
să dezleg sufletul de risipa cu care împart
gânduri și curcubee
oaspeților.
ai uitat să-mi lași sărutul pe pleoapa
ochiului drept
ca o mărturie că ne-am împleticit culorile
și gustul
într-o pleiadă de buze uniforme
răspândite perpendicular
de la frunte spre tâmple
ca un tandem
de foști iubiți,
sufera metafizica din tine
de noptile lasate la o ceasca de ceai amar,
inca iti mai cauti albastrul
printre mainile ei cu gust de primavara
lasata la marginea patului,
atat de ravasit
te-ai trezit sa descoperi urma piciorului alb
din palma dreapta
incat mai vrei sa-i cauti aerul din cearsaful roz
cu o mie de pacate..
tu stii,
mainile mele nu au voie sa minta
ele mai cauta nisipul din gustul lui..
001684
0