Ioana Bogdan

Pozele arata o atmosfera rara acolo si expresiile de pe fetele voastre. Felicitari, Radu, in primul rand, apoi tuturor celor care i-au fost alaturi. Cu regret, din motive obiective, pe care tu Radu le cunosti, nu cred ca voi putea particicipa la evenimente similare, cel putin ca program. Daca ele vor mai fi. Eu sper sa mai fie!

Marius,

Noi spunem in limba romana \"bagheta veseliei Verii\". Fara \"a\". De ce? Deschide Gramatica Academiei si cauta.

Cam asta e tot.

Draga Creeper,

Aici esti pe poezie.ro, nu in pamant. Fapt pentru care iti urez bine ai venit si la mai mult optimism!

Bine ai venit, Mitrut.

Draga Nex,

Raportat la canoanele unul anumit stil, asa cum a sesizat Rece, e o poezie foarte buna, fara indoiala, chiar daca lectura mea a prins gust abia la final incepand cu \"Asteptam sa aplaude macar unul...\", Este datorita metaforelor foarte complexe si frante, juxtapuse dupa criteriul amanuntului aparent neesential. Uite, amanuntul blanitei de exemplu. Si inca altele, e o intreaga filosofie, vorba lui Anton, parca ai spus tot.
\"Era teatrul sfarsitului de copilarie\" - e un vers marcant, ai tu un talent de a intregi explicatiile reci cu bucati de lirism.

Amei i-a placut poezia. Stiu si de ce. Si ea sufera de prozaism pe alocuri, si eu sufar si ma atrage in ciuda gusturilor. Am scris demult o poezie cumplita, nu conteaza care, a carei tema era cuvantul intemnitat intr-un cub de sticla si ucis prematur...O pastrez, mie mi-e draga. Dar din ea lipseste transferul acela de la scriitor catre cititor.

Sa nu te superi, vreau mai mult de la tine. Astept sa insufletesti aceste imagini minunate. Cand iti vine, cand simti. Si eu ma lupt. Poate incepand chiar cu sfarsitul \"celuilalt\"...

Poate ca trebuia nuantat acest daca la inceput. Ca sa inteleaga lumea sensul ipotetic raportat la existenta si de aici nevoia cumplita de dezgolire - imi voi arunca esarfa, hainele. E o sete. Goliciunea de aici, are alt sens, unul derizoriu si e aproape contrar, celui de dincolo. Si e mai puternic impulsul dezgolirii decat cautarea sensului de dincolo, asa cum a inteles Hera, de exmplu. De fapt, acest impuls, conduce la formularea intrebarii \"daca\" si nu curiozitatea. Certitudinea si nu o intrebare. Cel putin eu asat am inteles. E incitant, interesant.

Nu spun ca e o poezie usoara. E buna, dar nu usoara. Sunt multe sensuri care ajung in substanta cuvantului, in conexiunea dintre cuvinte, fara ca tu sa vrei, chiar daca ai de gand sa urmezi un singur sens.

Obiectiv vorbind, mi-a placut acel \"tinerete fara batranete\" si argumentatia in sine, felul in care poezia devine un argument pentru sentimentul iubirii in general. Care e uneori e complicata, alteori fara cuvinte, dureroasa, placuta, sau simpla...pur si simplu. E.

Bine ai venit!

Multumesc pentru toate versurile frumoase pe care mi le-ai scris.

hi, hi, ha!

I-a dat sau nu i-a dat, asta e intrebarea!
Buna, zau asa!

Bun venit!

Domnule Gerg, daca asta e poezie, ma intreb ce e editura V. si de ce.
Te rog din suflet sa-i transmiti Emiliei ca m-a impresionat foarte mult povestirea ei, dar ca ma uitam la stirile de la cinci si-am scapat introducerea, cuprinsul si incheierea.

Foarte frumos ai imaginat eternul feminin. Pentru mai multa coerenta - este o poezie clara, nu-i asa - as fi spus \"am rupt/ am sfasiat visul, apoi l-am decupat, l-am lipit...\". Nu spargem decat materii casante, verbul \"a sparge\" se leaga aici de concret, de real, apartine spatiului tridimensional, ori secventa ta este un decupaj, o imagine in plan, un desen, o fictiune...eternul feminin. Dar asta cred eu. Poezie aparent simpla, foarte buna, te felicit.

Andrei,

In clasa a treia, cand am invatat sa scriu compuneri, tovarasa invatatoare ne-a spus un lucru pe care n-am sa-l uit toata viata si care mi-a creat si mie, mari probleme. Ea ne-a spus ca titlul trebuie sa aiba legatura cu textul. Daca nu are, e ceva necurat la mijloc. Ori e nepricepere, ori bataie de joc. Dar asta in clasa a treia.

Cand am mai crescut, in scurtele momente de revolta, ca sa nu-mi bat joc de un gen nobil ca poezia, m-am gandit sa fac satira. Dar mi-am dat seama ca mai am multe de invatat, asa ca am renuntat. Si m-am lasat si de satira si de bataia de joc.

Iubitul meu, iti multumesc din suflet pentru aceasta poezie care m-a facut fericita si pe care o s-o am si scrisa de mana, nu-i asa?

Eu as vrea sa-ti dau si o stea si o sa ti-o dau, nu pentru ca imi este dedicata, ci pentru ca e o poezie buna in care ai spus ceva, nu orice, nu oricum.

Eu cred in vise implinite.

Pai de ce obosesti Pane, ce te epuizeaza asa?

Uite ce poezie ai scris...scurta, dar buna! Eu nu vad o schimbare de stil, eu vad o fixare a stilului si o temperare a oralitatii care aducea muzicalitatea, dar inhiba profunzimea. Aici imi place, cantitatile sunt exacte. Si imi place ca nu te lasi, continui sa scrii.

A propos de asta, Moartea alba nu mi-a placut, tonul e fals, inventezi o lume pe care o privesti, esti contemplativ si atat. Aici esti implicat, e o experienta traita direct.

Vreau sa-ti multumesc pentru dedicatiile pe care mi le-ai facut. M-au emotionat mult...Probabil ca am sa-ti spun si despre ciclul \"anotimpurilor\" ceva, dar deocamdata e greu, e greu.

Ideea mi se pare cam slab dezvoltata, dialogul e sarac. Poate incerci sa mai condimentezi.
Bine ai venit!

Lavinia, au mai plagiat cativa, involuntar poate, poezia lui Nichita - \"Din punctul de vedere al pietrelor\" s.a.m.d.p. Frumoasa ultima strofa, dar asa cum ti-am spus, imaginile poeziei duc din pacate cu gandul catre un poem arhicunoscut.

Petronel draga,

Te rog eu sa cooperezi. Adica sa incerci sa-ti editezi corect textele. Nu am zis ca \"pt\" nu e corect. Este, dar in telegrame poate. Intr-o poezie, noi scriem \"pentru\", deoarece asta arata atat respectul fata de cititor, cat si respectul fata de noi insine, ca autori.

Altfel, bine ai venit!

Superb. Te asteptam cu asa ceva. Despre acel fir intins pana la nerasuflare, am putea scrie la nesfarsit. Nu obosi, nu obosi..Superb.