Ioana

Fecioarele nu critica, Vantura doar nisip Cu promisiunea sticlei Scrasnind intre dinti. Fecioarele nu cauta Nod in papura, Desi innoada mainile In framantari, In pasari casante, crescute

Doar palmele mele, Gravate-n oglinzi alcaline, Eu sfredelind firesc tample, Rasarind din stamine Sterile, Doar dantelaria Pasilor mei complicati In care inoata valsuri Si rechini

Asa tapata-n poleieli de bomboane Alunec pe gheata sticlind de frisoane Cu fulgi de zapada tatuata pe frunte Si incalcita toata in funde. Orasul,incarcat de sclipiciuri Isi matura strada tivita

Ard in Reclame Orbitoare. Sufletul meu,cantarit In neoane Se dezasambleaza In solduri Cersind utilitati Marginale Si scazand Tot mereu In valoare La bursa. Ah,

Nu-i ciudat Cum stam Scufundati In pahare inalte, Intacte, Niciodata gata Sa respiram Altceva Decat propriile Imagini, Codate, Fragmente de ADN Multiplicate In cuvinte –

Ma scriu Si ma sterg, Ma rescriu Si astept, Si viata Trece mai usor Culegand norii sparti In vreo doua haiku-uri, Transpirand crochiuri In palma de hartie Cu pliuri, Temandu-ma sa nu

Daca strecor viata Prin site Consecutive, Restrictive Si ma astept Sa raman in poala Cu esentialul – Cu dreptatea, iubirea, Nesfarsirea sau moartea Impecabil slefuite De generatiile

Intristati, Infasati in mansarde Ne bem tacticosi Cafeaua cu lapte, Pe zi ce trece Tot mai amara, Oglindind irisi In nuanta murdara. Dar azi inchidem ochii Aproape uitam Ca ne-am nascut

Am intrat in picaj. Somnoroasa Trec degetele pe pavaj Si rasuna pianul Tandru, argintat. Virusuri, iesite la panda Ma stranuta, Ma inunda Galgaitoare-n laringele Spart. In cearsafuri

Ma trezesc uneori (dupa zeci de plimbari in jurul axei) Ca m-am ratacit sangerand Printre paharele de vin. Am impresia atunci Ca traiesc pe-un capat De curcubeu Filtrat prin cupola

Cand n-am ce face Mai strig o pasare pe nume Sperand sa ploua, Ma ascund dupa chioscurile Vernil si astept cainii vagabonzi Ce-mi vor manca din palma Toate penele. Cand n-am ce face Mai

Era la Neuilly Intr-o dimineata de mai, Pe strada pustie delicat lunecai, Imi tineai mana strans Si trista zambeai Povestind despre el, cum s-a dus. Era la Neuilly Intr-o dupa-amiaza de

Privim Prin parbrize sparte Ca printr-o retina Bolnava, Privim, Si lumea se vede crapata, Sparta-n imagini Complementare. Suntem toti jucarii Intr-o vitrina Transparenta, Divina. Mai

Azi sunt nori, Azi e ceata, Azi sunt roua si bruma, E rasarit cenusiu; Struguri stafiditi Isi ploua carnea batrana Prin curtile murdare De vant si de ploi logoreice Cu care-am stat la

Visele cad In sedimente Pe pielea subtire A sunetelor. E dimineata si-au inceput Sa-mi rada in canalul cohlear. Am adormit pe cioburi de sticla Si m-am trezit Zdrobita iar In pumnul strans

M-am topit in suvite lichide de memorie. Imi trec prin minte Fotografii alb – negru Si campuri de narcise, Camere subterane Sau asfalturi incinse. Ploua cu cioburi Ce sticlesc in ochii tai

Sunt eu, Doar eu, slefuita perfect Si secretia cortexului meu: Patul, biblioteca, o sticla de parfum Celularul, un caine afara, Copacul din fata ferestrei Largite, parintii certandu-se In