...vesnici

Si ma gandesc de fiecare data cat sunt de trista si singura. Parca nici nu as mai avea suflet. Si ma intreb de ce eu? Din cand in cand se mai arata cate un coltisor de paradis, numai ca paradisul nu e pentru mine. Si ma gandesc tot timpul ca asa a fost sa fie, numai ca asta nu sunt eu. Eu nu ma resemnez atat de usor. Si imi aduc aminte de tot ceea ce a fost, o copilarie perfecta si totul a fost frumos. Si cand vad fulgii astia de afara totul se naruie si nu mai ramane nimic din tot ce a fost. Si imi e atat de dor. Vreau o lumina de luni dupa amiaza, vreau sa ma indragostesc si vreau sa scap de toate ingraditurile. Vreau sa pot sa fiu eu. Vreau sa fiu cu tine. Sa fim noi doi, vesnici.