Balada

-Cauta-mă, dacă n-ai altă treabă,

Du-te pe dealuri, numără frunzele de mesteacăn!

îmi zice Elena din Provita de Sus, și Măria,

mă-sa, se pregătește de înserare, aprinde televizorul,

pune ceaunul la fiert... și aduce o sticlă de țuică.

Apoi aprinde televizorul... încă o dată. Pe ăla din camera de alături. Ca să auzim cum e vremea... cum mai sint vremurile... bem țuică, ciocnim păharelele și, deodată, începe să plouă.

AtÎt! Restul este eternitate!!!