Poezie
Cântecele neasemuitei licorne (XXIV)
1 min lectură·
Mediu
salahor de lux al surâsului tău,
contemplu orașul scufundat în cafele,
scriind pe un colț de nor argintiu
balada de taină a dragostei mele,
îți ating ușor umerii virginali,
cum ating liniștea stropii de ploaie,
și, deodată, sufletul meu mohorât
se face, în templul tristeții, văpaie
trupul tău e un drum al Damascului,
ca un orb îți adulmec frivolul supliciu,
prin desișul de vină și disperare,
doar eu, admiratorul de serviciu
001.935
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ioan Ivașcu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 71
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
Ioan Ivașcu. “ Cântecele neasemuitei licorne (XXIV).” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioan-ivascu/poezie/248264/cantecele-neasemuitei-licorne-xxivComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.