Poezie
Odă ochelarilor aburiți
Cu prietenie, Danei Grad
1 min lectură·
Mediu
când cade ca o ghilotină
iarna în nordul plin de ceață
și, prin fiorduri de lumină,
sufletul gol la porți ne-ngheață,
când cerul e mâncat de carii
sau alb ca blana unui miel,
i se-aburesc iar ochelarii
colegei blonde din Săcel.
și, deși iarna stă grozavă
și grea-ntre noi precum un zid,
ea pare o zeiță slavă
descălecată din Ohrid,
ce-și aranjează „her năframa”,
intrând pe-aceleași strâmte uși,
într-o romgleză-n care drama
nu-și va găsi nicicând culcuș
001.967
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ioan Ivașcu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 77
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Ioan Ivașcu. “Odă ochelarilor aburiți.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioan-ivascu/poezie/1772075/oda-ochelarilor-aburitiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
