Poezie
CANTAREA CANTARILOR
1 min lectură·
Mediu
Vino in nord,iubito,cam pe la soare-apune,
cand s-or afla cazande
fecioare din copaci
iar dinspre sanii mamei
vor rade varcolaci
si tu,la fel de blanda,mirandu-te-o sa taci.
Vino in sud,mireaso,
prin brazdele cu malt,
si spune-mi cu ce soare sau golf
te mai incalti,
ce munte-ti inveleste-n prapastii sanul roz
si de ce-n noaptea asta
nu-s vrajitori prin OZ.
Spre rasarit apleaca-ti privirile navoade
sa contemplam din stele lumina cum
iti cade
pe buze,ca un flutur prins intre doua flori,
si sa manjim tristetea
cu rasete
in zori
Intr-un tarziu de vraja,cand tamplele se scurg
din trupurile noptii,
indreapta-ti spre amurg
fiinta incoltita ce-ar da in parg atunci,
fruct ireal cu gene nesimtitor de lungi,
si amandoi,
in tarcul acestei lumi pierduti:
eu voi canta doar ceata din ochii tai desculti,
te vei asterne ,umbra,pe sufletul meu gol
si marilor din mine
le vei mai da ocol
002325
0