Un aisberg de viata plutind in aval,
Se sfarma si imprastie, tremurand in calvar,
Furtuni vulcanice, lipsite de consens,
Il inghesuie si-l provoaca la condens.
Izvorand picaturi din cristale
Pasi ai scolii vietii, ma conduc la banca ta,
Ma lasi sa-ti stau alaturi, dar pleci de langa ea,
Dansand, revii in graba, intr-un loc necunoscut,
Aici stateam odata, in vremuri de demult.
Un
Ma joc cu parul tau de parca stiu ca nu mi-a mai ramas nimic,
Fruntea ta se ridica si ma-nfioara ochii tai plini
Ce lacrimeaza lin si lin pe obrajii tai inclestati de durerea ce-o porti,
Iti sarut
IP