Sushi

se ia o viață de om și se taie în bucăți. copilaria se servește imediat cu mult soare, guguștiuci și divorțuri adolescența vine cu un gust puternic de moment, dar care trece repede, indiferent de ce alte ingrediente ai pus. bucățile rămase se iau fiecare și se leagă de câte un om ar fi de preferat să găsești unul destul de lung pentru tot ce a rămas. Dar dacă nu, bucățile mici se gătesc toate deodată au doar un rol decorativ, cu ele completezi pe platou golurile rămase. bucățile mari sunt rare se leagă bine de om, se tratează marginile sângerânde cu mirodenii și se rotunjesc în palme până compozitia aceea dulce e răspândită uniform nu vei reuși din prima, e necesară ceva experiență, și bineînteles, e importantă și bucata de om cu care o faci e necesar să te oprești asupra fiecăreia, să respiri și să creezi o noua formă. spre sfârșit o să fie bucăți mai bune, mai puțin picante, dar mai aromate. Dacă ești expert reușești să îmbini în ele o multitude de gusturi și senzații dacă ultima bucată rămâne singură, tot platoul va avea un gust amar și mâncarea e compromisă. Strânge cu grijă, să nu rămână urme, și aruncă totul la coș. se poate însă întâmpla să descoperi acel gust unic, cu tente de fericire. Mănâncă cumpătat, să nu te-n-neci, să îți rămână! Servit cu un vin bun și o zamă de prieteni e delicios. Poftă bună!