Aburi de cafea
Cu tine-mi beau cafeaua,și mai rămîn cu tine Cît primăvara-și scutură,aripile,pe rînd. În aburul cafelei se împletesc destine Sufletul tău pustiu...și sufletul meu frînt. Și-n umbra parfumată
Ce as vrea
Ce aș vrea să pot?Să pot s-aduc tristețea, Aș vrea să-ntorc tot răul,înapoi! Și ce mi-a pus în umbră tinerețea, Aș preschimba în soare,și în ploi. Ce aș vrea să știu?Aș vrea să știu,ce mînă În
Scrisoare catre moarte
Privește-mă!Căci nu sunt supărată! Și-ți scriu aceste rînduri vrînd să știi, Ce milă mă cuprinde cîteodată! Că n-ai avut și n-ai crescut,copii. Totuși,de-ai fi fost în locul meu, De-ai fi
Moarte
Secundă cu secundă,timpul moare. Mi-a fost viața rîu cu apă rece! Moartea -i un ocean de așteptare... Rîul în ocean acum va trece. Gîndurile sfarămă prundișuri, Ochii varsă flăcări la
Nu stii...
Mă amăgești adesea cu pulbere de stele, Nu știi ca-s muritoare,și dorm mereu sub ele! Mă infășori,frumoasă,în razele de luna Dar,zorii sunt aproape,și razele-or să apună! Îmi spui, că sunt
Iubire
Sub negrul nevazut al nopții Să dăm iubirii noastre foc, Și razvrătiți,in fața sorții Să ardem doruri la un loc. Din trupul tău,în, neagra noapte Să ...sorb iubire,și fior! Și imbatate-n mii
Destin fatarnic
Stăteam,a cîta oară?Pe-un petec de pămînt, Și n-am simțit vreodată,în inimă sau gînd, Că stau,de fapt,pe-o gura de mormînt Ce-avea să se deschidă,atîta de curînd. Nici n-am ghicit sub
Simtire
Umbra nopții,începe să tresară În inima sfioasă,și pustie.... Știu!Nu vei veni nici astă seară! Și dorul tău mă-nnăbușă de vie. Ce înseamnă lună,stele,nori? Când totul e pustiu și rece, Ce
In amintirea ta
Copile drag,aș vrea,acolo unde ești Să fie zile calde,și senine! Și-aș vrea sâ cred,că te gândești Din vreme-n vreme mamă,și la mine. Să nu existe ploaie,să nu existe vânt Să pășești,numai
Iti aduci aminte
Îti aduci aminte?Ce frumosi eram! Cînd,ne priveam,în apele din rîu, Apoi,precum nebunii ne iubeam Prin ierburile-nalte pîn\' la brîu. Îți așterneam cîmpia la picioare Cu însîngerate floride
Cautare
Te caut peste câmpurile ninse Te caut printre fulgii de ninsoare, În noapte,printre stelele aprinse Iar ziua,te-ascund razele de soare. Cern vara,picăturile de ploaie, Si-adun in palme,boabele
Sa nu ma astepti
Nu,nu mai vin acasa ,doamna, Mi-e bine intins pe asfalt, Peste mine,raiul se rastoarna Si aburul urca din singele cald. Vazduhul miroase a iarna Sub cerul curat,si senin, Eu nu mai vin acasa
