Zi de Naștere

suntem în luna noiembrie, atunci când tot ce simte un om este frica de iarnă, frica de ianuarie și februarie, frica de femeile care nasc și frica de crăciun. unii oameni nu se tem de nimic. ei își beau creierii în bodegile subterane rămase de la comuniști. nu mă tem de nimic spune unul în rusă înghițând cu ușurință 100 de gr de vodkă. după ce bea își șterge grijuliu mustățile și bărbia și se concentrează asupra lucrurilor foarte importante din viața lui. iar acestea sunt, imprevizibil, urmatoarele pahare de vodkă. nu mă tem de nimic spun martorii lui iehova. cu aștia am eu ce am. își trimit copiii de 10-12 ani pe alei să-mi spună mie despre Iehova. uneori îmi vine să le sparg capul dar îmi dau seama că sunt copii și la urma urmei nu e vina lor ci a părinților lor. odată vorbeam cu unul din ăsta. era adolescent. tot ce îmi amintesc despre el e că era tare frumos, era un înger, era cu siguranță cel mai frumos elev din clasa în care învăța.

- uite, eu înțeleg că tu ești martor și nicidecum nu poți fi în același timp și creștin. cu toate astea îți spun că îmi place de tine.

- da? ce bine. tu citești biblia ?

- o citeam des la 15 ani, atunci când mă sufoca culpabilitatea. rușinea față de Dumnezeu după ce făceam laba. i-am zis eu

- cum adică laba ?

- masturbare. onanism. știi povestea lui onan nu?

-da, desigur. băiatul se înroși dar nici nu bănuiam că nu de rușine ci de ciudă se înroși el. oare se masturba și el ? daca da, atunci era mai bine să tac. dar ceea ce-am spus eu mai departe nu a fost cu siguranță ceva inteligent.

- wă știi ce-ar fi minunat? să-mi leg la brâu o bombă și să merg la palatul martorilor lui iehova zicându-le că unica lor șansă să rămână în viață e să accepte / creadă că Cristos este Dumnezeu și că este obligatoriu de sărbătorit unu: crăciunul doi: paștele trei: ziua mea de naștere în care mă îmbăt în ultimul hal.