Poezie
Camera de portocala
1 min lectură·
Mediu
Cameră de-un portocaliu nebunatic,obsesiv,
Eu - întunecată ființă ,privesc...
Sticla de Borsec - mi-e sete
Și-aș bea un sărut
Să mă-mbăt crunt.
Aglomerare de-obiecte lipsite de viată,
Tu - fruct al bucuriei,lipsești...
Lămâie zemoasă - mi-e poftă
Să-ți gust carnea
Să-mi risipesc foamea.
De-ai fi tu aici ,oh ,dac-ai fi!
Aș dănțui pe cântecul vocii tale
Și m-aș cutremura la atingerea
Mâinilor tale binecuvântate de natură.
Și-am pierde șirul nopților
Stând pe-un minuscul balcon,
Iar mintea, scăldată-ntr-o sticlă de bere,
Ar evada în universul stelelor.
-`Iubitule`,aș spune-ntr-o doară,`hai să fugim`!
-`Oh,da!`,și tu m-ai urma într-o lume pierdută.
Ne-am pierde-abuziv în ceața luminii
Să savurăm razele întunericului din noi...
001312
0