Poezii

"Tăcerea este de mormânt Și ideile haine ne curg în gând Liniștea e prea apăsătoare Ce simțim noi știe cineva oare? O lumină asurzitoare și un ton chitară Un sunet de pian și visele de odinioară

"Tăcerea este de mormânt Și ideile haine ne curg în gând Liniștea e prea apăsătoare Ce simțim noi știe cineva oare? O lumină asurzitoare și un ton chitară Un sunet de pian și visele de odinioară

Iubirea,dragostea și femeia, Atingeri tandre sau fierbinți, Niște tâmpenii născute Dintr-un Dumnezeu milostiv. Iubirea, un trandafir ofilit, Dragostea, niște seci petale, Atingeri tandre sau

Plângea noaptea când ai plecat, Iubito, în lumea rece Și p mine m-ai lăsat Singur între stele. Curgeau lacrimi albe din ochii tăi căprui și Iadul te implora Cu mine să rămâi. Iubito, în

Ce înseamna să fii poet? Să scrii versuri de amor De uitare și de dor? Să scrii despre iubire Despre femei ori fericire? Să stai nopți la o lumânare La ea să privești la neîncetare Într-un

Privirea ta tandră și inocentă, Vorbele tale ascunse și reci Mintea în zeci de bucăți mi-o aruncă Și nu mai stiu ce să crez... Mă iubești de-mi vorbești așa Ori într-un alb mormânt m-ai

"Plâng norii grei și negri, Plâng îngeri jucăuși și albi, Plângi și tu Căci nu știi ce-i în sufletul meu. Râde soarele trist pe cer, Râd toți aștrii-n univers, Râd și eu Fără a știi: iubești

Îmi place cum ești, cum îmi zâmbești, cum îmi vorbești și cum ești. Îmi place să-ți vorbesc, ție să-ți povestesc, ție să-ți dovedesc și să-ți vorbesc. De asemenea îmi place să te

"Cerul pare să plângă aruncând asupra mea Lacrimi dulce și vise spulberate, mici stropi de amară ură și o cotropitoare dorință Care îmi amintește de tine. O copilă suavă, O domnișoară

maxim 3 texte/zi de aceeași natură te rugăm să citești/respecți regulile acestui site Uită-mă Dacă asta vrei Sau în visul tău Să mă iei. Iubește-mă Noapte de noapte Sau urăște-mă O viață

"În noaptea alba Plângeam cu lacrimi de sânge. Fugeam... Doream să uit... O urmă îngrozitoare De sânge, O urmă roșie de tristețe dulce-amăruie, de iubire vie, de dragoste pustie În urma mea

"Un tablou... Am pictat din reci culori Pentru tine, amară natură Mai mult moartă decât vie... Noroi putred, ploi de lacrimi Animale ude și suflete nebune Atâta veyi în el În tabloul

PT EMILIA PICU CARE A DECEDAT PE DATA DE 5 SEPTEMBRIE 2009... „A plecat S-a dus... Nu mai este cea fost Nu va mai fi... Nimic nu mai are rost... De ce ai plecat Tocmai acum când... Când erai

A mai trecut încă o secundă, Simt un gol în sufletu-mi pierdut, Mi-e inima pe picior de ducă, Să afle ce-atât visez, un sărut. A mai trecut încă un minut, Ca și cum nimic nu s-a petrecut,

"Oare nu mai e nimeni În lumea asta rece și pustie Goală și fără iubire Dar plină cu ură. Norii furtunoși vin și stau În inima mea singură Unde lacrimile amare curg Iar eu satu și

De când ai plecat, De când te-ai dus Am pus chitara undeva sus Undeva de unde să n-o pot lua Și la ea a cânta. De când ai plecat, De când te-ai dus Am pus sticle la gură Și pe gât le-am

Noaptea venea peste noi Și ne iubeam în noapte Stând pe iarbă eram goi Sărut-am fața ta de lapte. Era o lungă noapte rece Dar noi eram fierbinți A fost ca un vis dulce Fiindcă ne simțeam

"Ce zi posomorâtă E acum în viața mea Că nu ești lângă mine Și nu te pot uita. Picăturile cristaline de ploaie Încearcă să-mi alinte durerea Pe care tu ai provocat-o Când ne-ai distrus