Greierii

În după-amiaza aceea toți greierii stăteau fără lucru. În amurgul gros ca laptele de septembrie păreau atinși și nu mai înțelegeau nimic, Goi și stranii, Stranii și fricoși. Goluri lipicioase lăsa în urma lor boala Și umbra li se târa umeda după ei. Cântecul șoptit, veninos a invadat țărmul Iar marea era o baltă infectă. Alaiuri mari de broaște risipite, Huleau adunătura de pe plajă; \"Plecați din calea noastră și blestemați să fiți, Iar pacea și odihna deșartă să vă fie...\" Un gât de sticlă, din colivia sa își zise către sine \"Bieții poeți Bieții poeți\".