GRIGORE GEORGE LIVIU

Adevarat...pe mine m-ai convins.Aici pe site se vorbeste de idee dar vad ca tu joci septic cu ea.Hmm... cand ma inveti cum sa trisez la jocuri banale dar populare?:)

Imi place! Si ca sa fiu in tonul poeziei, pentru mine este:\"Meserie te halesc!\"

Religios de circumstanta si sarac cu duhul--dupa ultimele canoane--eu privesc spre Iisus si poate sper ca mai e loc de profani in hotarele fara de cazna, chiar si la clasa a doua, de dorul linistii fara surogate de fericire( de vita de viata cu sapte frunze mirosind a taramuri jamaicane).

Nu discut poezia ca nu ma dau de critic. Dar ea poate fi motivul pentru care te rog sa scrii cu sange de taur nu de astenic-mai ales cand e vorba de defuncte iubiri-ea poate fi motivul pentru care daca pierzi uneori e s-o faci in stil mare si sa te gandesti ca nu poate fi un prilej de lauda atunci cand vii pe scut din razboiul sentimentelor. Lumea nu mai vrea sinceritate si apoi de ce sa ne deghizam revoltele si supararile? Poate ca eu te inteleg...dar la ce bun? Sunt milioane contra noastra. Ipocrizia este ceva uman...Am dreptate,,,no?

O busuioaca...Te voi citi:):):)Studenta la Drit...ai?

Stiu despre ce e vorba. Finalul cu plaja elena e ca si cum:\"Mai am putin de gustat din deliciile tale Iasule!\" Dar ce urmeaza pe urma? Plimbari pe Sararie?

Imi place proza ta, de aceea te voi urmari si datorita acelor randuri-\"De 14 februarie...amintire de a nu fi fost\". E parca un pasaj din Cioran si probabil traiesti si tu \"pe fundul unui infern unde fiecare clipa este un miracol.\" Ti-am scris ca simplu vizitator al paginii tale.Pace!