Poezie
Singurătate
1 min lectură·
Mediu
SINGURÃTATE,
Pe chipul tău, bătrân de ură,
Se-ascunde colbul strâns anume.
Tu nu ai ochi, nu ai nici gură,
Dar ști în punți să ții o lume
Și în pustietate satul.
Plămânii mei se-neacă-n aer
Când ești factură la păcatul
Ce mi se-nlână viu în caier.
Singurătate,
Aduci cu tine-atâtea lacrimi
Că-n jurul tău lumina moare.
Deși ne-am săturat de patimi,
Deși prezența ta ne doare,
Cu tine-alături suntem singuri,
Mai sărăciți decât o fiară
Ce-și vinde trupul printre neguri
La schimb c-o biată primăvară.
001.320
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- grigore avram
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 85
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
grigore avram. “Singurătate.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/grigore-avram/poezie/13906226/singuratateComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
