Poezie
Spaime
1 min lectură·
Mediu
în zori o salvă de pușcă
îmi taie adîncurile!...
în fața puștilor
mă simt dezvelit
ca embrionul
scos din sămînță
în vîrf de cuțit!
în zori mă simt
fiară pusă pe fugă
ogarii de humă
ai nopții m-alungă
cineva (tu ești?)
mă trage de mână
pînă la ziuă
nu e departe...
și iată că ziua
mă strînge la sînul ei
ca o leaoică puiul!...
001.578
0
