Poezie
După ceva timp
1 min lectură·
Mediu
Timpul e cinic și crud cu mine.
Mă cară în sacul lui pe o cale
Pe care vroiam să pășesc eu însumi,
Dar el îmi ia calea și drumul din cale;
Mă scurg spre un scop care este al meu,
Dar nu cum vroiam să ajung la el,
Atunci stăteam ca legat si plângeam,
Acuma mă mișc, dar nu-s ce doream.
Mă cară în sacul lui timpul...
Deși încap bine între două gânduri.
011.498
0
PS: în afară de ultimul vers, care iți trădează frumos esența, celelalte verbe nu prea își găsesc poezia.