Poezie

Înger în umbră

2 min lectură·12 februarie 2012

Mediu

Întunericul demult domnește

Peste întregul meu ținut,

Iar aripile-mi sunt murdare

De la atâta praf și scrum.

E totul gri… și stau și-ascult

Un cântec trist și de demult,

Lângă cadavrul cunoscut

Al vechiului meu înger pierdut.

Lumina e pierdută acum în zare

Și chiar de-aș vrea, nu-mi mai răspunde la chemare.

Și duc în spate, pe aripile mele,

Griul momentelor și clipelor eterne.

Jelindu-mi vechiul EU,

Plângând căci nu va mai fi în veci al meu,

Refuz să văd că deasupra mea,

E o lumină ce mă îndeamnă că merită să ajung la ea.

E strălucirea absolută,

A miilor de diamante,

E o lumină orbitoare,

Ce a o descrie nu se poate.

E-o nouă rază după un vechi apus,

E tot ce poate și ce se teme a fi spus.

E-un miracol, o splendoare

Și iată, aripile-mi sunt în schimbare!

Din griul vechi și prăfuit,

A apărut un alb perlat și strălucit.

Iar aripile grele, apăsătoare,

S-au transformat pe loc în cele mai ușoare.

Și iată cum mă regăsesc miraculos

Din cine sunt, în cine am fost.

Am revenit la vechiul EU

Vechiul meu suflet fericit mereu.

O, numai tu,speranță dragă!

M-ai făcut să simt, să realizez

Că poate cineva să facă,

Să fiu copilul bucuros de ieri..

Nu îngerul pierdut în întunericul acestei vremi

00885

Gorcef Theodora. “Înger în umbră.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/gorcef-theodora/poezie/14000870/inger-in-umbra

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.