Soba inimii
Suflă prin inima-mi o adiere fină, O briză transparentă ca de muselină, De când te-am cunoscut… Un vânt cald, ce nu-l poți prinde cu degetele Și își face culcuș doar in scorbura inimii. Si acum
La început iubirea
La începutul timpului exista iubirea și nimic altceva. La început, oamenii erau legați cu sfori intre ei formând o roată de lumină… Roata de lumină a început sa se învartească lin,armonic,formând
Suflet
Cobor cu aripile deschise Plină de nuanțe calde și golită de umbre. Sunt ca o briză de vara ce-ți mângâie tâmplele, Sunt dor pe care nu-l poți pierde Sunt inspirație și expirație Sunt foc și
Scorbură verde
Luna se revarsă peste trupurile noastre. Noi ne ascundem de lumina ei sub parfumul teilor înfloriți. Universul meu se deschide și se închide în tine; Punctul interior al inimii mele răzbate
Translucid
Chihlimbarul ochilor tăi luminează întunericul în apus de soare Și atunci reflexia translucidă a copacilor încărcați de omăt izbește timid oglinda apei. Sunetul vibrant al valurilor mă face să
Interior etern
Soarele pătrunde tiptil, pe șoptite, în camera goală și se reflectă în ochii ei de copil. Vântul adie ușor în interior și zboară frunzele de pe podea, direct in părul fetei. Soarele se amestecă
Verde crud
Și pașii tăi desculți Abandonați în rouă Mă picură, asculți? A început să plouă. Piciorul tău golaș Pândește fericirea Prin verdele cosaș Adulmecă simțirea.
Gând despre Dumnezeu
La revărsarea zorilor doar vântul se aude cum murmură un cântec șoptit.Tăcerea ce însoțeste începutul e atât de caldă și timidă ca un mielușel ce își face loc la sânul mamei.Din această căldură
coaja de ou
noi suntem cuminți, stăm lipiți unul de celălalt să nu alungăm liniștea stăm cu ochii închiși sub o coajă de ou, ne ținem unul altuia de cald ascultăm cum ploaia se naște din îmbrățișarea cerului
Frumoasa adormită
Deschide palma dreaptă și întinde-o-n fața celui Ce a trăit prin tine pământul și tot ceru-i, Sărută-i ochii care la stele nu se uită Și se rotesc in juru-ți,plăpândă muză mută. Privește-i
Sâmburele vieții
Cuprinde-mă în brațe, și hai să dăm uitării Ghimpii care ne-nțeapă aripa visării. Sa mă ascunzi in tine, caldă și cuminte In piept sa ma păstrezi, departe de cuvinte. Să mă fac ghemotoc întru al
iarna trandafirie
Petale de trandafir ți-a presărat iarna prin păr, iar noi am prins miros de ghiocei si verde crud. Hai! să ne scuturăm de zăpadă și sa privim înainte, spre răsărit. Ne vom topi de atâta
