Truismele se nasc cu un \"Evrika !\"
Rastignit pe masa de scris
Visul meu se viseaza pe sine
Cum mucegaiul viseaza apa murita-n pereti
Metri patrati se-ncovoaie
Cu fiecare noua exclamare
Cu
Si lacrimi de rugina infuleca pamantul
Sub un Hristos de tinichea
Vanau rasplata sacra si iarba si pamantul.
De mult uitata-n holda arsa
O cruce fara Christ
S-a descompus de-atata vina
Si
In apararea mea
Ce ar mai fi de spus?
Caci n-am stiut s-aleg
Cuvinte,
Cand viata atarna de ele
Si-acum tarasc un starv greoi
Un starv infect si plin de boli
Prin universuri paralele.
In lume
E vremea sa ma-ntreb
De unde e puterea
Ce ma impinge sa exist?
Pe ce taramuri mi-am pierdut mania
Si aura de antichrist?
Ce cataclism moral a sters
Toti demonii din capul meu
Iar dac-am fost
De aripi nu de zbor
Mi-e frica
si ma inalta fobia aceasta
Cu un cosmar mai sus
Mai aproape de Soare topindu-ma
Tot mai departe de tine
Pentru mine ti-ai frant aripile
Palide inger ?
Cresc serpi in sanul meu
Dar nu numai serpi
Cresc broaste
Testoase
Netestoase
Soparle cresc
Si crocodili
Si mere muscate
Si Adami muscand din mere
Si Eve ispitind Adami
Asta e slabiciunea
Am smuls camasa de pe mine
Intr-o adanca revolta
Cu pumnul ridicat
V-am rugat sa plecati
Sau sa intelegeti
Mi-am scos ochii din cap
I-am izbit de izvoare
Si ma dureau orbitele
Si-mi tremura
Noaptea ne masacram himerele
Imunde, visele noastre atarna
Peste marginea patului
Urletele strivesc matematic
Semnul egal in mai mare
Ca o goarna asmutind haitasii
Plecati sa vaneze
Trei, doi, unu, zero
Trei
Se-ntrec in cantec corbii
Mucegaieste cascavalul in gura fabulistului
Scrasnesc din dinti masinile nervoase
Luand-o razna pe sosele.
Doi
Se bulucesc oamenii in
Frigul se reculege noaptea
In crucile inerte de pe deal
Cu noi preacurveste moartea
Siesta sa-si faca mai apoi in canal.
Ca-n visul meu din armata
Mormantul ma cheama-napoi
Si-mi spune sa-mi
Noaptea urla silnic
Undeva in spatele casei.
Ma imita foarte prost de altfel...
Gandurile ma barfesc in mare taina
Si prevestesc, cunoscatoare, cum
Sangele are sa-mi erupa din vene,
Asemeni
Esti atat de mic cateodata
Si sufletul tau atat de scund e uneori
Incat ajung sa ma intreb daca
Ai existat vreodata.
Daca nu cumva te-am gandit
Intre doua tigari,
Obosit sa mai