Poezie
Anotimpul inghetat
Anotimpul in care m-am nascut
1 min lectură·
Mediu
E jumatatea lui noiembrie,
Dup-o toamna grea si lunga
Copacii, dezbracati de-al lor vesmant
Transformat intr-un covor de frunze pe Pamant,
Asteptau cu un buchet de brate tremurand,
Sa imbrace haina noua, pura
Tesuta din fulgi de nea albi si fara de pacat.
Zapada rece ce din cer a cazut
Pe Planeta-ntreaga, peste tot cat vezi cu ochii,
Intr-un covor de nea pufos s-a transformat.
Afara s-a racit cumplit si-n sobe focul s-a aprins,
Casele imbracate in paltoane de omat
Pe horn arunca fum ca negura,
Iar eu stau si admir cum pe fereastra casei mele,
Gerul menilos si aspru planteaza flori de gheata.
De-o imensa fericire, fara glas incep sa rad
De anotimpul inghetat, suparat si fara suflet
Ce mie, candva odata mi-a dat viata si iubire.
11.06.2008
ora 00:11
013.316
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- giorgiana andrei
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 131
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
giorgiana andrei. “Anotimpul inghetat.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/giorgiana-andrei/poezie/1809263/anotimpul-inghetatComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Vă rugăm să nu scrieți titlul cu majuscule și sa folosiți semnele diacritice.
0
