Gina Nicolae

Adie vantul la tarm de mare, noapte se dueleaza cu florile de cires de la fereastra ce-s atat de albe si parfumate. Muzica rasuna printre peretii trecutului amintindu-mi de

Cad frunze pe alei, țes covoare aurii; pașii trezind regina anotimpului: Toamna. Privirea lor scăldată-n mare, valuri cochete pentru slujba de duminică. Sărut hrănitor, spritul

De-mi citești scrierile, cu siguranță că telepatia a funcționat. Te-am invocat în nenumăratele-mi nopți de singurătate, în iernile friguroase de ianuarie, când lemne în vatră nu mai erau. Te-am

Sunt lumi ascunse-n tatăl Univers; frânturi de ceață, soare, clipe iluzorii; basm concentrat plutind în vers, nectarul nemuririi-n miezul florii. Știința - drum își face printre

Licitația pronunțată: bancnote, monezi în aur, perle veritabile, diamant masculin. Tablou în mișcare fericirea, înrămataă-n zile, ani lumină. Liniște; vândut fără preț și T.V.A.!

Azi mâine și mii de ani dorința capătă forma nemurii. Fila ingălbenită de vreme ducând mai departe solia crizantemelor nascând în zăpadă; Omul hrănindu-se cu soare, greierii