Of, cugetul meu sărmanul tușește neîncetat de ceva timp
Într-un borcan sub patul meu tușește înfudat prin pereții de sticlă
Acum când îl văd așa slăbit mă simt obligat să-l spânzur
Al
În ritm de tobe amurgul-si scurge
Asfalt si hoit, amar in tine
Ma-ntreb de mai ramai putin, numai putin
Prin fumul de canal te pierd
Si cainii latra ca-s pustiu.