Poezie

Naluca

1 min lectură·22 ianuarie 2011

Mediu

Ai apărut odată cu neaua,

Atît de albă și atat de pură,

Eu te-am zărit îndepărtînd perdeaua,

Și am vrut pe loc să te sărut pe gură.

Da, te iubesc parcă din totdeauna,

Deși doar astăzi te-am văzut întîi,

Să nu dispari în zori ca luna,

Ci vino mai aproape, așeazăte, rămîi.

Dar eu nu am curaj să-ți ies în cale,

Și te privesc mai mult după ferești,

Mă plec în fața frumuseții tale,

Tu care ești aproape, cît de departe ești.

Te-am așteptat iubito-ntreaga viață,

Sînt pustiit de dragoste și dor,

Chiar de nu te-am privit vreo dată-n față,

Dacă tu pleci sînt pregătit să mor.

Prima zăpadă sa topit degrabă,

Și norii toți aleargă spre apus,

Pe drum la vale trece-ncet o babă,

Frumoasa mea a dispărut...sa dus.

001.112

gigi condratovici. “Naluca.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/gigi-condratovici/poezie/13968708/naluca

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.