Poezie
Melancolie
1 min lectură·
Mediu
Ce trist e dimineața fără tine,
După un vis lipsit de culori,
Cît de amară mi se pare viața,
Precum cafeaua băută în zori.
Of ! cît aș da să mă trezesc cu tine,
Și cu mirosul tău provocator,
În ochii tăi ca două mici rubine,
Să pot citi și dragoste și dor.
Acum totul e trist și mult prea rece,
Mă pierd în amintiri și sentimente,
Și clipa sa oprit și nu mai trece,
Þinîndu-mă în vicii decadente.
Mă tem să te rechem să-ți cer iertare,
Mă tem să nu te mai dezamăgesc,
Dar dacă te-ntîlnesc din întîmplare,
Te voi opri să-ți spun că te iubesc.
001.031
0