Poezie
Las vinul despărțirii...
1 min lectură·
Mediu
Să-mi înlumine stihul, vezi, n-am ales nici părul,
Nici ochii tăi, nici gura, nici luminos grumazul,
Doar lacrima târzie înlăcrimând obrazul
(Ea-ți divulgă și taina și limpede-adevărul!)
Iar, de-i alină setea și-i ostoiește-aleanul
(Acum, când zări străine îți desenează chipul)
Las vinul despărțirii să-nsângere nisipul
Sonetului acesta și-ndurerat oceanul!
Vezi, picurată-n cupă – cu vinul dimpreună -
Sorb lacrima în care făptura-ți sublimată
Mi se divulgă-ntreagă și îndelung mă-mbată
Și-i risipesc în rime – ca pe-o cerească-arvună -
Lumina (ea-mi rămase) avar o strâng sub pleoape
Sonetul s-o ascundă-n mâhnitele lui ape!
00897
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ghiță Alexandru
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 92
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ghiță Alexandru. “Las vinul despărțirii....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ghita-alexandru/poezie/13999136/las-vinul-despartiriiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
