Poezie
Nostalgie
1 min lectură·
Mediu
Inima îmi e tristă
Și sufletul plin de gânduri
Mă gândesc mereu
La zilele acelea fericite
Care au trecut
Ușor și fără să simțim
Și ne-am iubit
Era frumos și adevărat
Dar în zadar
Căci totul s-a destrămat
Oare de ce?
S-a terminat așa de trist
Știu am greșit
Dar oare nu puteai să ierți
Ce a rămas acum din tot?
Nimic,decât durere
Și plâng mereu gândindu-mă
Că m-ai lăsat
Ai fost al meu și n-o să uit
Că te-am iubit
Iubire ce n-o voi putea da
Niciunuia
Căci nimeni nu va fi așa
Cum ai fost tu
001.574
0