gheorghe Sarbu

nu poți opri ochiul să evalueze deși știi că norma este dată de numele bun alt ciclu cu alte vieți nu ființezi pentru că exiști acum cerul este alb acum cerul este albastru centrul de

ocolesc pământul ocolesc înjurând ocolesc pământul nu am dat de floare cu care să nu se fi culcat vântul tot un fel de anul are pentru om și așezământul ocolesc pământul ocolesc înjurând

cu pletele spice de grâu în marele lan norii dorul de tine pui de vals stamina pleoapele florii tu faci baie în râu dragă noi streașină ploii soarele la-nceput pitic breșă face și

urcă țambrele spre aștri chip de lalea iau stufoase racile spre zero pasc dintre axile luncile floare albă de iubire rămâi în casa omului nu pleca iazul dragostei nu-l seca nu-l seca

în lumea mea este frumos în lumea voastră este trist între lied acord și twist drept spirit sunt adus în os rămâi iubita mea,- un bis răul cel rău acolo jos în lumea mea este frumos în lumea

Lebada neagra fluturi mari de argint ,- in iesle sapte pisoi tarcati ciocnesc sapte cupe cu roua ,- sufletul meu in verde alint ,- sala de balet privita de jos zarea

doi fluturi pe obrazul cerului tumefiat de izbeliște lăsat cum m-ai lăsat iubito se îngemăna aprig ziua de ieri cu mâine speram că va veni cu tine ziua de mâine minute ore triste pliu se

mă abat pe cosminele ce de m ce de z ,- faină strada asta pe care stă deosebit luna pe ieri imi povestesc sigla, azi cea a poetului care-i va da numele,- legendă vie bobul de vintre

Motto: În viață este ca în alcov: nu frumusețea contează. povestea este veche dacă nu semeni cu ceilalți sunt apucați de streche niciun iadeș zic cei înalți prostia cum păduchii lați mintea

trec și trec și trec nimic nu stă pe locu-i – batiste albe

această dușcă ți-o ațin faină cumpănă coapsele-ți opuse nici treji nici beți pielea ta e de ochioase ochii tăi sunt de aldin mai grei decât un kil cu vin băut cu poalele scoase și burice

până la soare drumul este vorbesc despre dragoste nu despre sex în încăpere sunt multe obiecte acum pentru noi de neînlocuit este oxigenul la cât de înalți suntem la cât de adânci