gheorghe Sarbu

Pentru ca oamenii să trăiască decent, trebuie schimbat: - 1.500 Ron - cea mai mică pensie, - 1.750 Ron - cea mai mare pensie, - 2.000 Ron - cel mai mic salariu, - 3.000 Ron - cel mai mare

pe strada cosminele printre excremente de câine printre excremente de om trebuie să faci slalom chiar acum un tânăr urinează pe ușa intrare casa scării D, bl. 181B cabinet gh Sârbu savant

erijeze-n Dumnezeu nici Dumnezeu n-are voie eu omul sunt Omul Eu ființa caiac-canoe încrederea în bine neîncrederea în buget “Lepădarea de sine” de aici începutul jet la ghena socială nu

Fuge gândul cu peste o sută km oră; cu stângul după dreptul merg - eu acesta, ea minoră ... Păi ... Și cum? Se poate? Dacă? Scoate-ți arcul, sunt în temă ... Doar puțin de prânz să

licoare dătătoare de viață floreta ta printre două șoapte ori clipele ce trăim din apte ori spiritul ce-n vreri ne agață vin să ne spună pe răboj de stea nimic altceva nu are față nimic din șir

o luntrie doi oameni și o stea adu-mi felia aceea de cer verde s-o-nfulec la micul dejun mărturie în favoarea-ți depun k în pat k și în viață, enter o luntrie doi oameni și o stea o luntrie doi

aveți grijă aveți grijă de poet acest suflet sfredelit de mare ce este cu ochii orbi de clemență cu urechile surde de prea plinul inimii lovite de trufia contemporanilor nu există om cu calități

petală și fermecătoare raiul cabrată pe pământ aduci fulg sufletul meu urmându-te pe culmea de pe care mă culegi da sunt bun la pat iubito da bun la pat iubito print de ferigi petală și

(hai să luăm trenul acesta nu are importanță unde ajungem totul este să evadăm prea multă ură s-a strâns la noi în cvartal bunul simț circulă clandestin pe apa sâmbetei mașini cu cauciucurile

apropie ceasul când zborul este pregătit să ni-l luăm cele să ni le hurducăm să ne iu hu dar lasă storul pe calea lactee este prânz iute cât mai iute iubito rază starea ce țintirim,