Umbre si lumini

Mi-e sparta arcada
Pe jos picura sange
E iarba patata

*****
Ochii bulbucati
Si plin cu span
Sa-ti faci harakiri

*****
Umbra la Cozia
Sabia ridicata, lasata
Capul scurmand in tarana

*****

Scriere hieroglifica
Insiruire-e de cuvinte
Si cam atat

*****
Sub o umbrela
Cat cerul, noi doi
Muah muah

DoDu, se poate spune, in general, despre arta ca nu se face la comanda. Dupa parerea mea, aceasta afirmatie se potriveste, in mod special, genului Haiku.
Nu stiu daca ai vrut sa ma ironizezi (o regula nescrisa interzice folosirea acestor mijloace in Haiku), dar pot sa-ti spun ca scrierile tale se incadreaza mai degraba in genul Senryuu (numit si Senryu), putin apreciat din cauza umorului sau destructiv.

Poeziile sunt bune, confera un calm deosebit, mai ales prima. A patra imi aduce aminte de o seara intr-o casa de tara, cu o lampa cu gaz si niste umbre uriase pe pereti. Ultima vorbeste de Paris si imi aminteste de experientele mele in orasul indragostitilor. Bravo, chiar m-au pus pe ganduri poeziile.