Poezie

În ascuns freamăt al vieții șade culcată credința

2 min lectură·12 septembrie 2009

Mediu

Când clipa este dusă pe propastie de suferință,

Moartea ce crede, că păcatul, este adâncit în inimă,

Dispare în neant , flori de cristal mărunt , cresc în lumină de veac ,

Ce poți să vezi din cale afară , de trecutul ce dispare în fugă de vinovăție .

Ascunde clipe de extaz , înveninat în ființa ce naște liberă .

Distante creații săvârșesc teroare , ce apasă adânc rănile de mistic.

Din zări îndepărtate , mor liber sub cer senin

Și spun într-un glas de dor , că s-au dus în cale de foc , să ceară palat de aur .

Poartă nedeschisă , aruncându-i în abis de viziune ,

Cade stropit de sânge sacru ce toarnă în pahare de cristal ,

Viață nesigură ascunsă în coperți de altar , plânge supusă ,

De minunat , răcnet adus de suflete , pierde în întuneric .

Așteaptă să fie , învitate la ospăț de împărați , de nea neagră .

Din culmea fericirii coboară , treptele trecutului în zori de piedere ,

Adânci clipe ce ascund lumina , se află la pas de distanță crâncenă

și aruncând flăcări în văzduh , nu aud urletele disperate ,

ale păgânului regesc pământ , ce zace răpus în lacăte de trecut .

001.878

Despre aceasta lucrare

Autor: George Minea
Tip: Poezie
Cuvinte: 209
Citire: 2 min
Versuri: 17
Actualizat: 28 feb. 2026

Cum sa citezi

George Minea. “În ascuns freamăt al vieții șade culcată credința.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/george-minea/poezie/13905928/in-ascuns-freamat-al-vietii-sade-culcata-credinta

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.