Azi o săruți, și-i spui că o iubești...
Dar mîine? Uiți și'ncepi să o urăști...
De ce nu poți să fii cel de altă dată,
Ce-o sărutai cu pasiune...
Și-i jurai credință tu.
Cel ce-o visai în
Plînge iarăși cerul
printre văi și dealuri.
A uitat pămîntul,
unde se revarsă
ura și cuvîntul.
Negri flori, reflectă gîndul...
ori ne plouă,
ori e soare,
bate vantul.
VERDE
