Poezie

SUPERSTIŢIILE

9 min lectură·9 august 2026

Mediu

SUPERSTIŢIILE

Spun acum, ca să se ştie:

Superstiţia-i prostie,

Este rodul ignoranţei,

Fricii şi nesiguranţei.

E-o credinţă primitivă

Şi păgână, şi naivă,

O lucrare diavolească

Ce-i menită să-amăgească.

Cel mai superstiţios,

E-omul simplu şi fricos;

Mult mai mult crede-un ţăran

Décât crede-un orăşean.

Cum femeia-i mai fricoasă,

E mai superstiţioasă

Décât este un bărbat,

Că-i burlac sau însurat.

Superstiţia-i prostească,

Însă este omenească;

Nu sunt superstiţios

Şi sunt mândru, bucuros.

Cum să cred în superstiţii,

Când nu am aşa "ambiţii",

Când am ca strămoşi Magherii,

Iar în cap nu am puzderii?

Cum să cred în superstiţii,

Când fac asta neşcoliţii?

Eu sunt om cu multă şcoală,

Multă, bună şi reală.

Cum să cred în superstiţii,

Când fac asta toţi tâmpiţii,

Când eu sunt cercetător,

Om de şti'nţă, profesór,

Când nu sunt splat pe creieri,

Iar în cap eu nu am greieri,

Când în cap eu nu am pleavă

Şi-am o minte-aşa grozavă?

Sunt, cum spune moş Pazvante,

Superstiţii amuzante,

Multe-s nişte aberaţii

Ce-s transmise generaţii.

Nu cred baliverne care

Ne spun aste prostioare:

Că argintul, cum spun unii,

E metalu-nţelepciunii,

Că bijuul de argint

Protejează, spus succint,

Contra spiritelor rele,

Te fereşte de belele.

Cum eu minte am, posed,

Eu aiasta nu o cred:

Aurul, ateilor,

E metalul zeilor.

Nu cred că ai ghinion

Dacă la revelion

O să intri-n Noul An

Fără să ai niciun ban.

Nu cred ce se povesteşte,

Că de-o barză-şi construieşte

Cuib pe coşul casei tale

Vei găsi norocu-n cale.

Nu cred că în căsnicii

Barza-aduce dragi copii,

Nici că barza uneori

Vine cu copii din flori.

O credinţă ce mă-amuză

E să crezi în buburuză,

Că încótro va zbura,

Acolo te-oi însura.

Nu cred, frate, bunăoară,

Că o bufniță ce zboară

Împrejurul casei tale

Prevesteşte moarte, jale.

Cum să cred eu, frunţi cărunte,

Că un cal cu stea în frunte

Este foarte norocos

Şi e foarte curajos?

Nu cred nici palavra crasă,

Că de-ţi construieşti o casă,

O monedă-n temelie

Tre' să pui, noroc să fie.

Nu cred nicio balivernă

Cu pus florile sub pernă,

Că nenorociri vestesc

Ciorile când croncănesc.

Cum eu sunt un om integru,

Nu cred că cocoşul negru

Spiritul rău îl aduce,

Asta cred minţi zăpăuce,

Că-un cocoş de cântă-n prag,

Vine-un oaspe ce ţi-e drag,

Iar de cântă cocoşeşte,

O găină rău vesteşte.

Nu cred nici că, bunăoară,

De-auzi cucul prima oară

Şi nimic nu ai mâncat,

Cuculeţul te-a spurcat.

Eu cred că e în zadar

Să-aibă bani buzunar,

Ca noroc să-aibă năucul,

Prima dat' de-i cântă cucul.

Nu cred că-ţi găseşti beleaua

Dacă-ţi cântă cucuveaua,

Că-al ei cântec prevesteşte

Moartea şi că ea cobeşte.

Nu cred în fatalitate,

Nici în cununii legate,

Că-ţi cer morţii din ţărână

Când mâncare scapi din mână.

Nu cred, frate, nici trombonul

Că alungă ghinionul

Degetele-ncrucişate,

Asta-i o absurditate.

Sunt normal, nu-s bazaochi

Şi nu cred că de deochi

Protejat eşti de porţi roşu,

Cum fac baba şi cu moşu'.

Cum nu sunt un ignorant,

Nu cred că un diamant

Protejează de deochi

Şi de bolile de ochi.

Nu cred "basmul" că atunci

Când monede tu arunci

În fântână, la mijloc,

Sigur o să ai noroc,

Că de îţi pui o dorinţă,

Vei vedea cu uşurinţă,

Fără dubii, că-ntr-o zi,

Ea ţi se va-ndeplini.

Nu cred, fi'ndcă nu sunt prost,

Superstiţii fără rost:

Dacă lemnu-n foc trosneşte,

Cineva rău te bârfește.

Nu cred că-o găleată goală

De-ntâlneşti e-un semn de boală,

Iar de-i plină, unii spun,

Ăsta este un semn bun.

Nu cred în prejudecata:

Dacă nu se gâdil', fata

Va avea un soţ bătrân,

Cam cum e al ei tătân.

Nu cred în escrocherii:

Nici în fermecătorii,

Nu cred în chiromanţie

Şi nici în astrologie.

Nu cred, căci nu sunt tâmpit,

În niciun fel de ghicit,

În ghicitul în cafea

Şi-altele asemenea:

Nu cred în ghicitu-n bobi,

Cum fac şi-azi destui neghiobi,

În ghicitu-n cărţi de joc,

În ghicitul în ghioc,

În ghicitul cu inele,

Nici în palmă, nici în stele,

Nici în globul de cristal,

Fi'ndcă-s om raţional.

Cum să cred în ghicitoare,

Vrăjitori şi vrăjitoare,

Cum să cred eu în magie,

Când bazate-s pe prostie?

Nu cred că de baţi solemn,

Cu un deget într-un lemn,

Ghinionul îl eviţi,

Asta cred cei ce-s smintiţi.

Nu cred, de mă baţi pe brânci,

Că, atuncea când mănânci,

Dacă limba ţi-ai muşcat,

Ai minţit şi e păcat.

Eu nu cred în întrupări,

În suflatu-n lumânări

Pe tort la aniversare,

În dorinţa arzătoare.

Nu cred aste cuvinţele:

Marţea sunt 3 ceasuri rele,

Marţea rufe nu se spală,

Altfel mori sau cazi în boală.

Nu cred vorbele băbeşti:

N-o să te căsătoreşti,

La al mesei colţ de stai,

Iar singurătatea-i bai.

Nu cred nici nici scorneala care

Spune că la-nmormântare,

Dacă vremea e frumoasă,

Mortul cu regret ne lasă.

Nu cred nici de-o să mă tai

Că ajungi direct în Rai,

De-ţi dai ultima suflare

Şi mori în Vinérea Mare.

Nu cred, de mă arzi cu jarul,

Că-o să ai noroc cu carul,

Că-o să ai o viaţă lină,

De te naşti sub lună plină,

Cei duminica născuţi

Au noroc, sunt pricepuţi,

Cel născut chiar de Craciun

Va fi norocos şi bun,

Că al 7-lea născut

E-un talent nemaivăzut

Şi că va avea succes,

Şi va fi un om ales.

Nu cred, chiar nu cred deloc,

Cifra 7 cu noroc,

Sau că e de bun augur

Că va merge totul şnur.

Eu nu cred, să am pardon,

Că aduce ghinion,

Cifra 13 sau alt număr,

Fie om bătrân sau tânăr.

Printre numere-odioase

Este cel de 666,

Numărul lui AntiCrist,

Dar eu nu sunt pesimist.

Nu cred, Doamne, nici să mor,

În călcatul pe picior:

Că mireasa-n căsnicie

Va "conduce"; e-o prostie.

Nu cred nici braşoava care

Spune cu-ndrăzneală mare

Că de-arunci grâu peste miri,

Vor fi buni de zămisliri.

Eu nu cred că flori de soc

Mirilor le-aduc noroc,

Că de spargem un pahar,

Spargem ghinionul, clar.

Nu cred treaba cu Pegasul,

Că de te mănâncă nasul,

Cineva de rău vorbeşte

Şi pe tine te bârfeşte.

Nu cred o aşa braşoavă:

Că de, când "botezi" o navă,

Sticla de şampanie

Nu se sparge, stranie,

Ăsta este un semn rău,

Se va scufunda în hău;

De schimbi numele de navă,

E semn rău, spune-o braşoavă.

Eu nu cred nici în deochi,

Nici în baterea de ochi,

Că de-ţi bate ochiul stâng

E semn rău, iar unii plâng.

Nu cred, de mă baţi cu grinda,

Baliverna cu oglinda:

De se sparge, ai, rezon,

7 ani de ghinion.

Nu cred nici să mă omoare,

Nici că spartul de pahare

Mirilor noroc le-aduce,

Ghinionu-n veci se duce.

Încă-o vorbă ce n-o cred,

Martor iau pe Mahomed:

Perle dacă-n dar primeşti,

Ghinionul îl stârneşti.

Nu cred, căci nu sunt ţicnit,

Că-ai noroc la pescuit

Dacă primul' peşte prins

Îi dai drumul dinadins.

Nu cred ce se bălmăjeşte,

Că-atunci când mănânci un peşte,

Trebui' să-ncepi de la coadă,

Altfel este semn de sfadă.

Nu-s bolnav, nu am pelagră,

Nu cred că pisica neagră

'I ghinion de-ţi taie calea;

Eu îi spun atât doar: "Valea!"

Superstiţie-amuzantă,

Însă, totuşi, aberantă:

Când pisica-şi spală faţa

Musafiri anunţă, hoaţa.

Nu cred că-i vreo legătură,

Între-un porc cu paie în gură

Şi-nrăutăţirea vremii,

Cum glumesc ades boemii.

Nu cred, de mă arzi cu foc,

Că te umpli de noroc

Dacă calci într-un rahat,

O spun clar şi răspicat.

Eu nu cred nici minciunica:

Cuib de-şi face rândunica,

Casa va fi protejată,

Va fi binecuvântată.

Nu cred nici gogoaşa care

Spune: de se varsă sare,

Asta ghinion îţi poartă,

Parte vei avea de ceartă,

Nu cred, de mă pici cu ceară,

Că de treci pe sub o scară,

Vei avea un ghinion,

Vorba asta-i un trombon.

Cum nu-s prost şi nici păgân,

Nu cred că scuipatu-n sân

Te fereşte de vreo boală,

Chiar de una cerebrală.

De-asta râd până şi câinii:

De mănâncă colţul pâinii,

Fetele, chiar cele acre,

Fi-vor iúbite de soacre.

Nu cred vorba poezelei

Cea despre căderea stelei,

Că de vezi stea căzătoare,

Cineva drag ţie-ţi moare.

Cum în cap nu sunt bătut,

Eu nu cred că un strănut

Îţi aduce mult noroc,

Fără niciun echivoc.

Eu palavrei cu strănutul

Nu-i plătesc vreodat' tributul:

Cel în noaptea de-Anul Nou

E semn că-ţi va merge rău.

Nu cred nici că usturoiul

Poate alunga strigoiul;

Eu nu cred nici în strigoi,

Nici în Viaţa de Apoi.

Baliverna cu sughiţul

N-o cred, de mă baţi cu şpiţul:

Când sughiţi, ori te vorbeşte

Cineva, ori te bârfeşte;

Superstiţia mai spune,

Cu o falsă-nţelepciune,

Că sughiţul se opreşte,

De ghiceşti cin' te vorbeşte.

*Ş

Nu-l cred nici pe Sfântul Ion

Că-mi aduce ghinion

Dacă-un şarpe-mi taie calea,

Că o să m-apuce jalea.

Nu cred nici astă braşoavă:

Şobolanii de pe-o navă,

Dacă-n port o părăsesc,

Scufundare prevestesc.

Eu nu cred în lucruri vane,

Deci nu cred în talismane,

De noroc aducătoare

Şi de rău ocrotitoare:

Inimioară, trifoiaş,

Laba cea de iepuraş,

Sau potcoava cea de cal,

Nu cred nici în Sfântul Gral .

Vâscul eu nu cred deloc

Că aduce mult noroc;

Mulţi sub vâsc s-au sărutat

Şi apoi au divorţat.

Nu cred, de mă baţi cu-o vargă,

Că o verighetă largă

Prevesteşte un divorţ,

Fără ca să tragi la sorţ.

Eu nu cred nici chiar în vise,

Că ar fi de zei trimise

Ca să prevestească-un bine,

Ori un rău, "voinţi" divine.

Nu cred, fi'ndcă n-s nerod,

Că, de urlă un zăvod,

Va pieri al lui stăpân,

Chiar de nu e om bătrân.

Nu-s fricos, nu cred în zodii,

Nu vorbesc vreodată-n dodii;

Cum să cred în zodiace,

Când ştiinţa nu-mi dă pace?

Zodiacu-i locu-n care

"Curvele pot fi Fecioare",

Sunt Fecioare mulţi bărbaţi,

Gemeni ‒ cei ce nu au fraţi,

Cei blânzi pot fi Scorpioni,

Racii pot fi campioni,

Taurii pot fi femei,

Iar fricoşii pot fi Lei.

(GEORGE BUDOI, 09.08.2026; Poezie.ro).

007

Despre aceasta lucrare

Autor: George Budoi
Tip: Poezie
Cuvinte: 1.651
Citire: 9 min
Versuri: 383
Actualizat: 10 aug. 2026

Cum sa citezi

George Budoi. “SUPERSTIŢIILE.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/george-budoi/poezie/14204352/superstitiile

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.