Poezie
sentiment
1 min lectură·
Mediu
celorlalți membri
ai familiei le era ciudă
pentru că rândunicile
veneau numai la mine
ba mai mult mi se așezau
în palmă lăsându-se
mângâiate omul fiarelor!
strigau cu invidie
iar eu eram mândru și
sigur pe mine în tot ce făceam
mă simțeam împlinit
anul ăsta cuiburile au
rămas goale umplându-se
doar ochii cu lacrimi
degetele văduvite de
mângâierea mătăsoasă
a penelor alb-negre
urechile de cântecul
raiului nemărginit
am devenit șovăitor
fiecare pas mă duce
mai aproape de cerul
lăsat gol de rândunici
002621
0
