Poezie
zoo
1 min lectură·
Mediu
un copil trăia
într-o sferă de cristal
care l-a rostogolit
până la adânci bătrâneți
nevăzând lumea
pereții cristalului
i s-au lipit pe retină
acun părerea de rău
îi aduce fruntea în călduri
iar amărăciunea îi pețește inima
dimineața își caută dreptatea
seara greșelile ca bun creștin
la amiază îl vizitează
arogante labagisme verbale
scenariu tipic banal
la filmul cum să furi un milion
disperat vrea să spargă globul
nuu!protestez!strigă regizorul
propun să mărim scena
și o excursie gratis la zoo!
003.119
0
