Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

trovanții sau pietrele vii

2 min lectură·
Mediu
I-am spus că pot auzi o piatră
așa cum aude el marea. Și râde...
Sfertul de ceas
ca pe o reculegere a străzii
târâtă să vadă necruțătorul adevăr
Omul care-i trăiește viața!
și o sfărâm să aflu.
Orice temniță are propriile-i scăderi
ca atare fondul ei de tristețe 
Poate consimți?
duce cu ea o lume pentru aflarea
altei lumi,
supusă întâmplărilor?
De câtă încordare e în stare
pentru a-și rămâne piatră
chiar și atunci când se ascunde
în noi
în solitudine,
ridicată deasupra realităților
fără să ceară nimic nimănui
știind de cât egoism e în stare
omul, în orice apropiere de celălalt
Apoi în multe alte sensuri
pur și simplu
Fiind, ne rămâne martor teribil,
fără să știm de câte alte încercări
e în stare pentru a-și depăși singurătatea
cât imposibil devine posibil 
și asta să rămână simplă constatare
de-a lungul frontierelor sale,
Graniță în oameni!
convinși că un mădular
trebuie să se afle undeva și numai în mijlocul trupului lor.
Că suntem singurii purtători
și numai din această puținătate a noastră,
poate bate în frumusețea sa, o inimă!
Fără nicio îndoială și piatra
își face socotelile acolo unde omul
n-a ajuns
Și câtă dărâmare în muțenia ei,
convinge că există  și-n ea ceva.
Din orice parte am înconjura noi o insulă
numai un naufragiat știe prețui un uscat
ca și cum ar fi singurul pământ de pe lume
De aia, prieten... întâlnirea asta
puteam să ne-o dăm oricând
și peste un veac
am fi fost tot aici
întrebându-ne la fel
cum poate un foc să izbucnească așa?
și de câtă frumusețe  suntem în stare
când prindem a ne apropia  
fiind mirarea care îl stârnește
0232
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
275
Citire
2 min
Versuri
53
Actualizat

Cum sa citezi

Gabriela Szabo. “trovanții sau pietrele vii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/gabriela-szabo/poezie/14205045/trovantii-sau-pietrele-vii

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@george-pasaGPGeorge Pașa
Cred că ai vrut să scrii „consimți”, fiindcă nu pare a fi acolo perfectul simplu de persoana I sg. „consimții”.
0