Poezie
Îngaduința durerii
1 min lectură·
Mediu
îngaduiește să doară
îngroparea cea de pe urmă
în stil ionic
și oase rupte corintic
și doare cenușa spălată de ploi
versuri de albastru
chemarea îngerului din Samotrace
n-ai cum s-o lași...
sânge în stea și luna stinsă de nori,
purpuriu de durere,
bucurie năprasnică venită din adâncuri
și de nicăieri gânduri
violete...
din coasta desprinsă a lumii misogine
rămân
îngenuncheată în zorii de rubin prost șlefuit...
vei veni cu aurora
învesmântat în culori de nedesen
lăsând cuvinte acustic neîngăduite în DEX-ul păgân...
îngaduiește durerea...mai stai cu mine în gândul convalescent !
001747
0