Poezie
Numai atunci
1 min lectură·
Mediu
NUMAI ATUNCI
Când vine iarna
Îmi adun frunzele-n suflet
Și, golaș,
Mă las pradă disperării de alb;
Când vine iarna
Îmi pun carapacea de vise
Și, fericit,
Mă retrag in zăpezile copilăriei;
Când vine iarna
Mă las troienit de tăcere
Și, smerit,
Îmi dau seama ca nu sunt chiar zeu;
Când vine iarna,
Și numai atunci,
Îmi aduc aminte
Cat sunt de bătrân.
Când vine iarna
Îmi adun frunzele-n suflet
Îmi pun carapacea de vise
Mă las troienit de tăcere
Și-apoi, redevin etern
Și… ning!
02.12.2000 - Gabriel Ghimpu
001972
0