Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Proscris

2 min lectură·
Mediu
Trebuie.
Un termen vag definit.
Tot ce ştii; puțin clar
E finit, ca-n calendar.
Mai repede îți vine a zice:
E ceva ce nu se stinge.
Nu trebuie.
Un termen, dimpotrivă, limpede.
Tot ce ştii, bătut în cuie.
Posibilități infinite, asemenea unui „macrounivers”,
Mai repede îți vine a scrie
Un interminabil vers.
Viața.
Un tablou, decorat distins.
Idealul e parcă de neatins,
Tu pui piese în mozaicul stins.
Cu bucurii, tristeți, nervi,
Le aprinzi, viața se ivi.
Moartea.
Sfârşitul tuturor simțurilor,
A minților, a voințelor.
Abisul nesfârşit,
Ironic, te-a sfârşit
Într-un spațiu închis.
Trăirea.
Un subiect tabu,
Nu-i doar despre bani acu’.
Simți
adierea vântului pe pielea ta,
Iubeşti
razele de lumină ce sărută fruntea ta.
Rațiunea.
Fel de a gândi corect,
Exersat suficient; şi firesc.
Te gândeşti; Unu… Doi… şi ținteşti!
Viața ți-o însuşeşti,
Îți dai un nume.
Conturat de cutume.
A greşi este omeneşte,
Iar a ierta este dumnezeieşte.
Țelul.
I.
Un scop ți-ai găsit:
Scriitor, prozator,
Al propriei vieți,
Dai mai departe tot ce-nveți!
Şi iubeşti,
Şi tot iubeşti,
Întregul drum ți-l călăuzeşti!
Spre poveşti pline de emoție,
Verosimile, pline de senzație.
Scriitorule,
Tu te-ai proscris de îndepărtare,
Eşti autorul propriei creații.
II.
Or, în mireasmă de tei şi vin,
Pierdut printre duzinele de hârtie,
Scriitorule,
Tu te-ai proscris,
De propria creație.
0014
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
215
Citire
2 min
Versuri
60
Actualizat

Cum sa citezi

Furtuna ... “Proscris.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/furtuna-1/poezie/14201741/proscris

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.