Despre durere

Interesant! Regasesc aici 3 forme de limbaj. Dupa parerea mea Miezul poeziei si sfarsitul sunt exceptionale. Un inceput \"romantic\" prelungit de modernism si postmodernism cu elemente futuriste si final apoteotic...orgasmic chill

Eu nu pot sa nu ma impiedic de extrem de banalul inceput (banal atat in forma, cat mai ales in idee, mai ales ca nu este deloc sustinut de ceea ce urmeaza), si mi se pare ca ai cautat doar un pretext pentru introducerea restului poeziei. cred ca ar fi fost mult mai bine fara, intrepatrunderea a 3 modalitati de abordare, asa cum spunea si Oana, eu o gasesc obositoare si iti dezavantajeaza ironia partii a doua.

Draga Bianca, sau Iulia whatsoever, adevarul va fi intotdeauna mai banal decat minciuna, atat de serpuitor- ademenitor-ispiticioasa si delicios complicacioasa, lipicioasa intr-un cuvant si nu respingatoare ca DURERILE FACERII. La inceput a fost durere. Atunci cand mori e doar placere. Care din ele e minciuna?

Draga Dennis, nici nu banuiam ca intentia ta era sa ridici la rang de adevar universal respectivele ganduri. Asa sa fie?
Adevarul nu va fi niciodata banal, si, oricum, sa incercam sa facem o dizertatie aici despre Adevar, Dumnezeu si suferinta, minciuna cu al ei sarpe... zau asa!
Mai util ar fi fost, decat sa ma whatsoever-uiesti (deh, e greu cu numele acestea, mai ales cand sunt atat de simple!), sa observi ca, daca am apreciat forma in care ti-ai expus dubiile (si nu lua si acest cuvant in sens peiorativ, gandeste-te mai curand la cuvantul in latina) in ce-a de-a doua parte a poeziei; ti-am spus despre prima parte ca nici nu se incadreaza si este o idee prea uzitata in mult prea multe forme. Ca eu nu sunt de acord cu aceasta idee, este una, si nici nu m-am legat de asta, dar iti slabeste, dupa parerea mea, calitatea mesajului artistic.
La urma urmelor, vorba ta, whatever!

THIS is ridiculous, acum nu mai are voie omul sa scrie despre adevaruri fundamentaliste ca-ti sare poporu\' in cap, dar vorba ceea, cu vox populi daca te joci s-ar putea sa pui accentul gresit si nu stii ce mai iese... Glumeam! Si apropo, daca cugeti mai existi cum mai existi, dar daca existi asta nu inseamna neaparat ca si cugeti right?

Adevaruri fundamentaliste sau adevaruri fundamentale? La care dintre ele te referi? Una e una si alta e alta...

Pictura de Rene Magritte. Oil on canvas. Mihai. Asculta-ma cu putere. Daca nu puneam cratima era: \"Asculta ma cu putere!\", si nu era frumos. Vezi tu cum o liniuta imsignifianta (pun intended) poate sa faca diferenta. Daca vrei raspunsuri la intrebarile tale, sa stii ca nu trebuie sa le cauti prea departe... Motto-ul tau spune tot. Merci!

Elocinta amestecata cu orgoliu are si parti primejdioase. Totul depinde de cum o folosesti. Ea poate sa fie un soi de \" scut \" al nevinovatiei, sau o \" spada \" a curajului si nu in ultimul rand un \" pumnal \" al calomniei.
Sa auzim numai de bine!
vexatu

As prefera pumnul in loc de pumnal, sincer. Nu te omoara dar macar te trezeste la realitate. CALOMNIIIIEEEEE! Fratii mei de dinspre Sascut, omul vrea sa scrie o poezie si e liber sa o faca, asa cum poate el mai bine. Realitatea poate fi crancena, dupa cum bine stim toti cei care ne-am nascut, traim, si mai stiu eu ce,in patria Muma, Romania. Nu mai fiti asa vartosi in comentarii, v-am mai spus, \"Citeste si arde\", arde orice prejudecata. Caci altfel, parafrazindu-l pe Stanescu: \"Bucuria mea e surda la latraturile catelusilor morti, latrand la ingropatii bebelusi...

Of, Dennis, gandirea ta profunda imi trezeste sentimente nedemn de umane. Tu l-ai parafrazat pe Niki ? Dar de ce ai facut asta ? Parafrazeaza-te pe tine insuti, caci esti de acum un clasic, cel putin pentru mine. Cind credeam ca cercul e perfect, cineva mi-a dat peste fatza si mi-a zis \"atunci partratul ce este??\". Lacrimele astronautului inca mai orbiteaza, Dennis!

Oh Dumnezeule Mare! Ma rog ca intelesul acestei minunate poezii sa tranziteze creierul meu cu o viteza constanta si sa nu se opreasca mai mult decit este cazul. Parafrazindu-l pe Niki ai deschis o bresa in sufletul meu Dennis!
Domnule Manafu, apropo de formele geometrice enuntate mai sus: EU STIAM! Dar acum ma simt de parca celelalte, cu ochi rai si dezaprobatori ma lovesc peste fata scuipind remarci acide de genul \"Dar triunghiul, dar tronconul....\" Si ma doare... Este adevarat ca la viteza cu care orbiteaza lacrimile astronautului difractia luminii le-ar face invizibile ochiului gol?