Poezie

Imperfecțiune

2 min lectură·6 iunie 2008

Mediu

Ne-am cunoscut într-un târziu, mai târzii,

Ca două culori împietrite bizar în ochii

Unor adolescenți bolnavi de lumină ,

Ca durerea unui trup uitată devreme.

M-am născut într-un târziu, mai târziu

Corupt la fericire de o umbră străină ,

Ca și cum aș fi fost obligat să trăiesc

Într-un secol în care se moare din timp.

Te-ai născut într-un final, mai târzie ,

Ca un dans nebunesc sortit să nu piară,

Ca un personaj dedus din ziarul de ieri

Ce imită perfectul într-un vis nefiresc .

Te-am găsit în glasul unui întuneric abstract ,

Ca tăcerea rănită cu un singur cuvânt ,

În ceasul acesta care aplaudă secundar

Pasul meu infantil convertit la trecut .

Te-am învățat pe de rost mai târziu ,

Mai târzie decât o dimineață subită ,

Uitată într-o frântură de amurg infinit,

Copiată la indigo cât pentru o altă viață .

Repetă-mi numele ca într-un joc indecent ,

Ca pe o rugă rostită târziu și în gând ,

Perfect conceput pentru a fi aruncat

În calea unui trecător fără memorii .

Am tăcut într-un târziu, mai târziu

Decât un cântec vândut pe nimic ,

Ajuns la suicid precum povestea unui zvon

Într-un noiembrie trist, parcă prea trist.

Ne-am regăsit într-un târziu, mai târzii

Împinși dinspre nimeni către nicăieri ,

Ca singurii bolnavi de imposibil

În acest secol botezat prematur .

Ne-am cunoscut într-un târziu, mai târzii ,

Mai târziu decât atunci când nu știam să te scriu ,

Poate puțin mai devreme decât aș fi reușit să învăț

Cum se moare devreme și se trăiește târziu .

001.433

Frincu Bogdan Georgian. “Imperfecțiune.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/frincu-bogdan-georgian/poezie/1786558/imperfectiune

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.