Copilărie

Când eram mic voiam să fiu mare,

Acum... aș vrea măcar încă o dată să mai fiu copil

Să nu am ncio grijă, nicio responsabilitate, nicio supărare

Dar știu că timpul e ireversibil.

Aș vrea să fiu din nou visător,

Să am doar prieteni în jurul meu

Să primesc la legatul șireturilor ajutor.

Dacă viața e un stadion, atunci eu fără să vreau, stăteam doar în careu(centrul atenției)

Acum chiar și cu bilet nu găsesc un loc bun.

Toți vor să fie în centrul atenției,

Zilele fără probleme, încet cu încet, se descompun

Dacă interesul e un obicei, majoritatea se alătură tradiției.

Îmi e dor când mâncăm grăbit că să mă întorc la joacă,

Să fiu pur să fac bastonașe,

Să mă bag și să mă ud în orice băltoacă,

Să pun, Pur și să fac balonașe.

Picioarele sparg ușa iar mâinile o deschid,

Dar ușa copilăriei mele niciodată nu am să o închid.