Poezie
Mi-e Dor de
2 min lectură·
Mediu
Mi-e dor de când nu puneam încrederea celorlalți la îndoială,
Mi-e dor de când cea mai mare grijă era tema de la școală,
Când învățam să citesc, când atingeam pentru prima dată foaia cu cerneală,
Când singurul lucru ce nu-mi convenea era apa minerală.
Mi-e dor de vremea de haine fake, dar prietenii adevărați;
În ziua de azi e fix invers, din păcate...
Mi-e dor de când joaca cu mingea era singura activitate,
Mi-e dor de când totul era înconjurat de sinceritate,
Mi-e dor de când nu știam de popularitate,
Mi-e dor de când eram înconjurat de oameni, nu eram prins în singurătate,
Mi-e dor de când lumea nu suferea de multiplă personalitate.
Mi-e dor de vremea când un frate valora mai mult decât niște acte,
Mi-e dor de vremea când tricourile noastre erau singurele lucruri pătate,
Mi-e dor de vremea când singurul lucru ce ne îngrijora era vorba de sănătate,
Mi-e dor de când social media și imaginea ta pe net erau neînsemnate,
Mi-e dor de vremea când toate vorbele erau adevărate,
Mi-e dor de vremea când orice vis era o posibilitate,
Mi-e dor de când tema la mate era singura responsabilitate.
Mi-e dor de vremea când nu te judeca lumea după ținută,
Mi-e dor de vremea când nu era abandonată o cauză pierdută,
Mi-e dor de vremea când iubirea nu era vândută,
Era pură, din inimă, nu se pierdea, era menținută.
Mi-e dor de când nu știam că există atât rău în lumea asta.
Știam și credeam că există doar bine...
Nu ne mai lăsau părinții seara la joacă – singurul lucru ce ne devasta.
Un om e sărac atunci când nu are multe amintiri, nu când are realizări puține.
Mi-e dor de vremea când nu știam să scriu poezie,
Că atunci singurul sentiment pe care-l dețineam era de bucurie.
00736
0