Poezii

Cântece vijelioase mi se nasc în suflet, O invocație a dragostei ce a murit O încercare de a umple cu ceva o inimă goală. Nereușită. Inima mea e o casă părăsită Cu pereții

Dragostea nu a murit Căci ea s-a născut. Atracția fizică, Ambiția unei cărni mai bune, Înțelegere aparentă Rutina. Toate ne fac să ne-nchipuim Că iubim. Dar nu facem decât Să tânjim După

Gândiri tăcute, tăiate din infinituri, Se împletesc în jocul cunoașterii Încercând să acceadă în lumi superioare Dar se-amețesc în convorbiri banale Ș-ajung să fie simple Idei fugare.